Fractura oaselor gambei (tibia si peroneu) deasupra articulatiei gleznei, se manifesta adesea in urma rasucirii talpii piciorului spre inauntru. La locul fracturii oaselor apare o durere puternica, din care cauza statul in picioare cu sprijinirea pe piciorul bolnav, devine imposibil. Daca se incearca sa se provoace miscari in articulatia gleznei, durerea se intensifica. La examinarea piciorului se poate observa o tumefactie(umflatura) deasupra gleznei respective.
In caz de fractura a osului femural (la nivelul coapsei) apare de asemenea o durere puternica si tumefiere; accidentatul nu poate sa ridice piciorul bolnav.
Dintre fracturile oaselor mainii cel mai des se intalneste fractura osului denumit radius. Aceasta se intampla atunci cand omul cade pe mana intinsa. Apare o durere vie in regiunea articulatiei pumnului si se observa o modificare a formei mainii(forma de baioneta), iar miscarile din articulatia pumnului sunt foarte dureroase.
In cadrul prim-ajutorului acordat bolnavului la care se banuieste o fractura de os, trebuie evitate miscarile piciorului sau mainii bolnave; membrele fracturate trebuie manuite cu multa prudenta pentru a nu produce dureri si a nu favoriza sfarmarea oaselor. Atunci cand se dezbraca bolnavul, mai intai se scoate imbracamintea de pe mana sau piciorul sanatos si apoi de pe cel bolnav.
Uneori in caz de fractura a oaselor se formeaza o rana deschisa. In asemenea cazuri este necesar ca rana sa fie bandajata si numai dupa aceasta se pun atelele.
In fractura oaselor picioarelor si a mainii trebuie pus un suport din atele, care sa impiedice miscarea oaselor la locul fracturii si frecarea capetelor sfarmate. Ca material pentru atele poate fi folosit de exemplu un carton tare, placaj sau scanduri late de o palma infasurate cu o stofa moale. Doua asemenea atele se pun pe partea externa si interna a piciorului sau a mainii. Lungimea atelelor trebuie sa fie astfel calculata, ca bandajul sa cuprinda nu numai partea vatamata a piciorului sau mainii ci inca cel putin doua articulatii vecine: cea de deasupra si cea de dedesubtul fracturii; daca s-a produs o fractura a oaselor gambei deasupra articulatiei gleznei, atunci atelele trebuie sa cuprinda intreaga gamba, articulatia genunchiului, iar in jos sa depaseasca cu un lat de palma nivelul talpii si piciorului. Dupa ce au fost puse una pe partea interna si cealalta pe partea externa a gambei, atelele se fixeaza de picior cu ajutorul unei benzi de tifon. Daca nu exista bandaj la indemana atelele se pot lega de picior cu batiste sau cu bucati de stofa. Legaturile se fac la doua niveluri: sus- deasupra si dedesubtul articulatiei genunchiului iar jos deasupra articulatiei gleznei.
In fractura osului femural trebuie puse doua atele late de o palma. O scandura se fixeaza de sub-brat in jos spre trunchi, sold, gamba si picior, depasindu-se talpa cu un lat de palma. A doua scandura se fixeaza pe suprafata interna a coapsei si gambei; si aceasta atela trebuie sa depaseasca cu un lat de palma nivelul talpii piciorului. Scandurile trebuie invelite cu postav moale sau vata si fixate de corpul accidentatului la nivelul pieptului, al bazinului, a soldului, la articulatia genunchiului, si deasupra articulatiei gleznei.
Fractura coastelor. Caderea si lovirea pieptului se isotesc uneori de fractura coastelor. In acest caz apare o durere vie la locul contuziei si accidentatul nu mai poate respira liber; adesea el tuseste la inspiratie. Daca exista banuiala ca s-a produs o fractura de coasta, trebuie ca in momentul inspiratiei sa se bandajeze pieptul cu fesi late sau cu un prosop lung. Acest lucru impiedica frecarea capetelor coastei fracturare si alina durerea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu