Articulatiile corpului

Articulatia coxofemurala sau articulatia soldului - realizeaza articularea portiunii libere a membrului inferior cu centura pelvina. Este o condilartroza cu trei grade de mobilitate, cu trei axe de miscari si sapte tipuri de miscari posibile( flexie, extensie, abductie, adductie, rotatie interna, externa, circumductie). Angrenarea suprafetelor articulare este buna, capul femural intra in cavitatea cotiloida a coxalului care este marita. Capul femurului este fixat  de acetabul prin ligamentul rotund al capului femural. Capsula articulara e groasa, rezistenta, nu permite laxitatea(moliciunea) ca la umar, deci nici luxatiile. Capsula este intarita de ligamente groase, coxofemurale, ischiofemurale, iliofemurale si pubofemurale care impiedica miscarile exagerate. Din aceste motive fixitatea articulatiei este puternica dar amplitudinea miscarilor soldului este mai redusa decat cea a umarului.

Articulatia genunchiului - este cea mai mare articulatie a corpului, dar totodata este si cea mai sensibila a organismului, fiind alcatuita de fapt din trei articulatii, doua articulatii intre femur si tibie(femurotibiale) si o articulatie femuropatelara. Articulatia poseda o membrana sinoviala foarte intinsa, o articulatie cu multiple "funduri de sac" in care se poate acumula lichid sau chiar sange. Articulatia este de tip conducere osoasa. Lateral si medial capsula este intarita de ligamente puternice colaterale, tibiale si femurale. Anterior se gaseste tendonul cvadricepsului, patela si ligamentul rotulian. Posterior catre spatiul popliteu se gasesc ligamentele oblice si drepte popliteale. In interiorul capsulei dar in afara sinovialei se gasesc ligamentele incrucisate ale genunchiului care fixeaza spina tibiei de peretii interni. Un ligament este antero-extern, celalalt postero-intern. Ruptura ligamentelor incrucisate duce la ruperea suprafetelor articulare. Articulatia genunchiului este de multe ori afectata in accidente sportive ca: intinderi ligamentare, entorse, contuzii, subluxatii, inflamatii(cum ar fi in reumatism, infectii, septicemii sau infectie cu gonococi).

Articulatia gleznei sau tibiotarsiana - permite miscarile de flexie si extensie. Este o articulatie prin conducere osoasa si este sediul frecvent al entorselor. Datorita faptului ca talusul(astragalul) se articuleaza distal si cu calcaneul si navicularul, acest os talusul devine un os rulment si exista posibilitatea ca in jurul unui ax imaginar oblic sa se poata efectua la nivelul articulatiilor talusului flexia, extensia, abductia, adductia, supinatia si pronatia piciorului. Supinatia este ridicarea marginii interne a piciorului, iar pronatia, ridicarea marginii externe a piciorului. In restul articulatiei piciorului, intertarsiene, tarsometatarsiene si interfalangene prezinta miscari reduse existand numai posibilitatea unor flexii si extensii reduse.

Articulatia scapulohumerala sau articulatia umarului - este cea mai mobila diartroza a organismului uman, de tip sferoidal(cavitatea glenoida a scapulei si capul humeral). Capsula e laxa, deci favorizeaza luxatiile umarului. Ligamentele articulare sunt coxohumerale si trei glenohumerale(superior, mijlociu, inferior). Articulatia scapulohumerala are trei axe de miscare: sagital, transversal(orizontal) si vertical. Perpendicular pe axul transversal se realizeaza flexia si extensia. Perpendicular pe axul ventrodorsal(sagital) se realizeaza adductia si abductia. De-a lungul axului longitudinal se realizeaza rotatia mediala(interna) si rotatia laterala(externa). Circumductia reprezinta succesiunea tuturor miscarilor. Articulatia scapulohumerala este o articulatie prin conducere musculara pe care actioneaza cei trei mari muschi: pectoralul mare, dintatul mare si marele rotund.

Articulatia cotului - reuneste in aceeasi capsula cele trei oase: articulatia humeroradiala, humeroulnara si articulatia radioulnara. Exista ligamente anterioare si posterioare mai slabe dar mai puternice sunt cele colaterale(radial si ulnar). Articulatia cotului este o trohleartroza cu conducere osoasa. Amplitudinea flexiei este de 40 grade, iar cea a extensiei este de 180 grade. Flexia este asigurata de muschii biceps brahial si  epicondilienii medial, iar extensia, de muschiul triceps brahial. In articulatie are loc miscarea de supinatie asigurata de muschiul supinator, biceps, si miscarea de pronatie, asigurata de muschiul pronator rotund si patrat.

Postat in categoria: Anatomie