Un loc important in alimentatia omului il ocupa hidratii de carbon(glucidele). Hidratul de carbon principal din hrana este amidonul; in procesul de digestie el se scindeaza pana la glucoza care se gaseste in toate tesuturile corpului si care se afla in sange totdeauna intr-o anumita cantitate. Rezervele de hidrati de carbon din organism, sub forma glicogenului, se gasesc mai ales in ficat. Pe masura necesitatii, glicogenul, insolubil in apa, se transforma in glucoza, care din ficat ajunge in sange. In cazul oxidarii glucozei in tesuturi are loc o serie de reactii chimice complexe, si se elibereaza energia, necesara pentru realizarea diverselor functii ale organismului. Omul adult trebuie sa primeasca zilnic prin alimentatie intre 400 si 600 grame hidrati de carbon.
Norma zilnica de hidrati de carbon pentru copii si adolescenti oscileaza in functie de varsta intre 110 si 470 grame. In cazul muncilor fizice grele se mareste cantitatea de hidrati de carbon, in acelasi timp cresc si necesitatile in proteine si grasimi. Majoritatea produselor de origine animala nu contin aproape de loc hidrati de carbon. Astfel sursa principala de hidrati de carbon in alimentatia omului o constituie produsele vegetale. In produsele vegetale hidratii de carbon se gasesc sub forma de amidon si sub forma de glucide(zaharoza, fructoza, glucoza).
Amidonul se gaseste in cantitate mare in grau, secara, orz, orez, ovaz, porumb, dar si in cartofi. Cantitatea cea mai mare de glucide se gaseste in paine si produsele fainoase, zahar, iar dintre legume - in cartofi. Diverse zaharuri se gasesc in fructe si legume(sfecla de zahar). Daca in hrana sunt prea multi hidrati de carbon o parte din ei se pot transforma in organism in grasimi care se depun sub piele precum si in alte parti ale corpului. Asa se intampla la cei care au tendinta de ingrasare mai ales daca ei consuma multe paste fainoase si dulciuri.
Norma zilnica de hidrati de carbon pentru copii si adolescenti oscileaza in functie de varsta intre 110 si 470 grame. In cazul muncilor fizice grele se mareste cantitatea de hidrati de carbon, in acelasi timp cresc si necesitatile in proteine si grasimi. Majoritatea produselor de origine animala nu contin aproape de loc hidrati de carbon. Astfel sursa principala de hidrati de carbon in alimentatia omului o constituie produsele vegetale. In produsele vegetale hidratii de carbon se gasesc sub forma de amidon si sub forma de glucide(zaharoza, fructoza, glucoza).
Amidonul se gaseste in cantitate mare in grau, secara, orz, orez, ovaz, porumb, dar si in cartofi. Cantitatea cea mai mare de glucide se gaseste in paine si produsele fainoase, zahar, iar dintre legume - in cartofi. Diverse zaharuri se gasesc in fructe si legume(sfecla de zahar). Daca in hrana sunt prea multi hidrati de carbon o parte din ei se pot transforma in organism in grasimi care se depun sub piele precum si in alte parti ale corpului. Asa se intampla la cei care au tendinta de ingrasare mai ales daca ei consuma multe paste fainoase si dulciuri.
Celuloza - in cereale, legume, zarzavaturi si fructe se gaseste celuloza. Celuloza nu este digerata de sucurile digestive ale omului si numai o parte neansemnata din ea se scindeaza in intestinul gros si este asimilata de organism.
De aceea celuloza nu poate fi considerata substanta nutritiva, dar are totusi o mare insemnatate pentru digestia normala. Celuloza determina excitarea peretelui intestinal si de aceea favorizeaza miscarile sale. Datorita acestor miscari masa alimentara avanseaza in intestin si aceasta favorizeaza evacuarea sa normala. Nu este de mirare ca motilitatea slaba a intestinului si tendinta la constipatie se intalnesc adesea la cei care se hranesc numai cu mancaruri "delicate" in care nu se gaseste celuloza, care nu consuma paine din faina integrala, bogata in celuloza(painea neagra), care nu consuma legume, zarzavaturi si fructe. Experientele au aratat ca celuloza din legume, zarzavaturi si fructe este folositoare si pentru faptul ca mareste secretia de sucuri digestive.
De aceea celuloza nu poate fi considerata substanta nutritiva, dar are totusi o mare insemnatate pentru digestia normala. Celuloza determina excitarea peretelui intestinal si de aceea favorizeaza miscarile sale. Datorita acestor miscari masa alimentara avanseaza in intestin si aceasta favorizeaza evacuarea sa normala. Nu este de mirare ca motilitatea slaba a intestinului si tendinta la constipatie se intalnesc adesea la cei care se hranesc numai cu mancaruri "delicate" in care nu se gaseste celuloza, care nu consuma paine din faina integrala, bogata in celuloza(painea neagra), care nu consuma legume, zarzavaturi si fructe. Experientele au aratat ca celuloza din legume, zarzavaturi si fructe este folositoare si pentru faptul ca mareste secretia de sucuri digestive.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu