Fumatul

Fumatul este vatamator sanatatii - despre aceasta a auzit toata lumea. Putini isi dau seama insa ce uriase prejudicii aduce acest obicei larg raspandit si de aceea multi considera ca nu este necesar sa se lupte impotriva lui. Vom incerca sa demonstram prin acest articol lipsa de temei a unei asemenea atitudini fata de fumat. Nenumarate experiente si observatii au dovedit ca substantele care intra in compozitia tutunului, ajung in organism, au o actiune nefavorabila asupra sistemului nervos, inimii, vaselor sanguine, organelor respiratiei si asupra altor organe. Mai jos sunt descrise pe larg consecintele fumatului dar si sfaturi practice asupra felului cum trebuie sa procedam ca sa ne lasam de fumat.

Ce se introduce in organism odata cu fumul de tutun

Sortimentele de tutun aflate in comert contin 0,8-5 % nicotina. Cu cat tutunul este mai tare, cu atat continutul sau in nicotina este mai mare. Sortimentele de tutun ieftine sunt de obicei mai tari decat cele scumpe. In afara de nicotina, fumul de tutun contine numeroase alte substante toxice vatamatoare organismului, cum ar fi de exemplu acidul cianhidric, oxidul de carbon si hidrogenul sulfurat. Aceste din urma substante se gasesc in fumul de tutun in cantitati foarte mici, de aceea actiunea vatamatoare a tutunului este legata in special de nicotina.

Nicotina - otrava

Nicotina, are in primul rand o actiune vatamatoare asupra activitatii nervoase superioare si asupra sistemului nervos vegetativ,  adica asupra acelor segmente ale sistemului nervos care, sub controlul scoartei cerebrale, regleaza munca inimii, vaselor sanguine si a altor organe interne. In cantitati mici nicotina excita, iar in cantitati mari inhibeaza celulele nervoase din ganglionii sistemului nervos vegetativ.

In stare pura nicotina este o otrava foarte puternica. Sunt suficiente 1-2 picaturi de nicotina pura, pentru ca sa fie omorat un caine.Daca se apropie de ciocul unui porumbel o picatura de nicotina, pasarea face spasme si dupa 2-3 minute moare. Omul poate muri daca i s-ar introduce deodata 0,8-0,16 g de nicotina pura.

Cu fiecare tigara de tarie medie fumatorul introduce in organism cca. 0,005 g nicotina; deci fumand un pachet de tigari pe zi, omul primeste 0,125 g nicotina. Aceasta doza de otrava patrunde in organism nu deodata, ci in fractiuni mici; de aceea la fumatorii obisnuiti cu tutunul nu apare o intoxicatie acuta cu nicotina.

De ce devin multi oameni fumatori 

Primele incercari de a fuma sunt legate adesea de senzatii foarte neplacute. Fumatorul neexperimentat are greata, vomita, apare o salivatie abundenta si alte semne de intoxicatie acuta cu nicotina. De ce cu toate acestea, multi oameni incep totusi sa fumeze si ulterior se obisnuiesc intr-atat cu tutunul, incat le este greu sa se lase de fumat? Aici intervin diferite cauze: multi incep sa fumeze din curiozitate, dorind sa afle de ce acest lucru le place tuturor; altii incep sa fumeze din imitatie sau "dupa sfatul" prietenilor; adolescentii fumeaza, straduindu-se sa semene in toate cu adultii etc.

Daca primele incercari de a fuma se insotesc de greata si uneori si de varsaturi, ulterior organismul se adapteaza treptat la nicotina care inceteaza sa- i mai provoace o asemenea reactie. In acelasi timp inhalarile repetate de fum de tutun si complexul de gesturi legat de actul fumatului (care consta in scoaterea tigarilor, frecarea lor, aprinderea chibriturilor etc) se transforma treptat intr-un reflex solid, elaboarat artificial de om in dauna sa insasi. Iata de ce ulterior pentru fumatorul obisnuit chiar si o lipsa trecatoare a tutunului se insoteste de o senzatie de deprimare, tristete sau plictiseala, de irascibilitate crescuta si de scadere a capacitatii de munca. Aceste tulburari neplacute uneori impiedica pe cel care incearca sa scape de acest obicei vatamator, de a se lasa de fumat. Astfel omul devine fumator pasionat si incepe se se intoxice treptat cu nicotina, fapt care se reflecta in mod extrem de nefavorabil asupra sanatatii sale. Ulterior ii este foarte greu sa se lepede de acest obicei. Cu mult mai usor se poate prevenii aparitia acestui obicei, adica omul sa nu inceapa sa fumeze.

Fumatul si capacitatea de munca intelectuala

Unii socotesc ca fumatul le este necesar pentru cresterea capacitatii de munca intelectuala. Aceasta idee nu corespunde realitatii. La inceput, nicotina provoaca uneori o usoara excitare temporara a activitatii cerebrale; foarte curand insa ea duce la stanjenirea acesteia. Fumatorul este nevoit sa fumeze tot mai mult, tot mai des, din care cauza nicotina provoaca o epuizare si mai rapida a celulelor creierului. In afara de aceasta, sub influenta nicotinei, vasele sanguine ale creierului se contracta, fapt care poate tulbura circulatia sanguina cerebrala normala. In aceste cazuri pot aparea dureri de cap, ameteli, scaderea memoriei si atentia.. Daca se intrerupe fumatul, toate aceste fenomene dispar treptat.

Fumatul si activitatea aparatului cardiovascular

Actionand prin intermediul sistemului nervos, nicotina influenteaza activitatea cardiaca in sensul ca, contractiile inimii devin mai frecvente, iar ritmul lor normal este tulburat. Ca urmare se creeaza conditii nefavorabile pentru munca si odihna muschiului cardiac, care se uzeaza repede si slabeste. Abuzul de tutun poate provoca contractarea brusca (spastica) a vaselor sanguine si de aceea tensiunea arteriala creste. Spasmele vaselor sanguine care se repeta adesea sub influenta nicotinei fovorizeaza dezvoltarea arterosclerozei. Un mare rol joaca nicotina si in aparitia anginei pectorale. De aceea pentru cei care sufera de boala hipertensiva, arteroscleroza si alte boli ale aparatului cardio-vascular, fumatul este deosebit de periculos; ei trebuie neaparat sa se lase de fumat.  

Fumatul si organele digestive

Absorbindu-se repede prin mucoasa bucala si stomacala, nicotina actioneaza asupra nenumaratelor plexuri nervoase si asupra ganglionilor sistemului nervos vegetativ al stomacului si intestinului, tulburand activitatea lor normala. De aceea sub influenta fumatului scade pofta de mancare, se tulbura activitatea normala a intestinului, creste aciditatea sucului gastric, fapt care poate favoriza dezvoltarea ulcerului. Sucul digestiv avand o capacitate de digestie marita(ca urmare a aciditatii crescute) poate sa distruga treptat peretele stomacului. Deosebit de vatamator actioneaza asupra digestiei inghitirea fumului de tutun, fumatul pe stomacul gol, sau imediat dupa masa.

Fumatul si organele respiratorii

Excitarea  indelungata a organelor respiratorii de catre fumul de tutun duce la aparitia de leziuni inflamatoare in nazo-faringe, laringe si bronhii. Astea explica tusea permanenta, senzatia de intepare in gat si vocea ragusita a multor fumatori. Tusea cronica provoaca in unele cazuri dilatarea plamanilor (emfizem) care se insoteste de ingreunarea respiratiei. Excitand permanent caile respiratorii si coborand rezistenta organismului la infectii, fumatul favorizeaza imbolnavirea de tuberculoza sau o agraveaza.

Alte urmari vatamatoare ale fumatului

Nicotina isi exercita influenta asupra centrilor nervosi din maduva si asupra glandelor cu secretie interna, a caror activitate este tulburata. Ca urmare a acestui fapt, pot sa apara uneori tulburari ale menstruatiilor si avortul spontan la femei, scaderea capacitatii sexuale la barbati. Fumatul poate duce la scaderea in greutate iar uneori la slabirea auzului si vederii. Fumatul poate favoriza aparitia unor cancere, in special a cancerului buzei inferioare. O influenta deosebit de vatamatoare o are fumatul asupra organismului copilului, impiedicand cresterea si dezvoltarea acestuia. Fumatul este vatamator nu numai pentru fumator insusi, ci si pentru cei din jur(vezi fumatul pasiv) care stau multa vreme in incaperi pline de fum de tutun si inhaleaza o cantitate oarecare de nicotina.   

Renuntarea la fumat

Fiecare fumator care se ingrijeste de sanatatea sa trebuie sa se lase de fumat. Lipsa tutunului nu are nicio consecinta vatamatoare chiar in cazul acelora care au fumat multi ani. Senzatiile subiective neplacute legate de aceasta renuntare trec repede si curand dupa lasarea fumatului starea generala se imbunatateste mult(creste puterea de munca, pofta de mancare, etc).

Oricine are suficienta vointa se poate lasa de fumat. Numai in unele cazuri trebuie sa se recurga la substante speciale. Se pot folosi in acest scop substante dupa care fumatul provoaca un gust neplacut in gura(de exemplu, solutie 0,5-1% de azotat de argint). Uneori medicii recomanda medicamente care ajuta sa fie depasita mai usor perioada de dezobisnuire. Pe scara larga se foloseste de asemenea psihoterapia, facuta de medic, care tine seama de particularitatile fiecaruia.

Fumatorul trebuie convins, fortat sa creada in puterile sale si in posibilitatea de a se lasa pentru totdeauna de fumat. O mare importanta o are si autosugestia: daca fumatorul crede ca va scapa de patima fumatului si se autoconvinge de aceasta, el va fi in stare desigur sa se lepede de obiceiul sau vatamator.

Totdeauna fumatul trebuie sa fie lasat deodata si nu treptat. Micsorarea cantitatii de tigari fumate nu stinge reflexul conditionat solid care sta la baza deprinderii de a fuma. Cel care s-a lasat de fumat trabuie sa tina minte ca ulterior este necesar sa se abtina complet de la tutun. Nu rareori chiar o singura tigara redesteapta vechiul obicei si reduce la zero rezultatele atinse dupa o indelungata abtinere de la fumat.

Renuntarea la fumat nu este o treaba usoara pentru fumatorul obisnuit. De aceea, aceastia trebuie sa faca eforturi insemnate de stapanire de sine. Numai in aceste conditii hotararea de a renunta la fumat, daca este respectata cu fermitate, are o importanta educativa, disciplinara si favorizeaza intarirea vointei.

Postat in categoria: Diverse