In multe cazuri, principala cauza a obezitatii o constituie alimentatia excesiva, in care cantitatea de hrana depaseste necesitatile organismului. Excesul de hrana poate sa nu fie prea mare. Daca el este insa permanent si nu se insoteste de cresterea cheltuielii de energie, cu timpul se observa o crestere in greutate a corpului. Sa presupunem, de exemplu, ca un om mananca zilnic in plus cu 30 g de unt sau 100 g paine alba, sau 6 bucati de zahar. Zilnic se pot astfel depune in organism cel mult 25 g de grasime(in organism zaharurile se pot transforma in grasime), pe an insa aceasta poate sa constituie circa 9 kg. Este adevarat ca o asemenea crestere in greutate prin exces alimentar nu se observa la toti oamenii. In multe cazuri cresterea cantitatii de alimente consumate se insoteste de o cheltuiala sporita de energie, metabolismul devine mai intens.
Organismul pare a se apara pe aceasta cale de actiunea vatamatoare a alimentatiei excesive. Acest gen de ''autoaparare'' se manifesta la fiecare persoana in parte intr-o masura diferita, depinzand in buna parte de starea sistemului nervos care regleaza metabolismul si de functionarea glandelor cu secretie interna, care-l influenteaza. De aceea in cazul unui metabolism mai intens o hrana abundenta nu duce la ingrasare, in timp ce oamenii cu metabolismul scazut cresc in greutate chiar daca excesul alimentar nu este prea mare. Deosebit de usor se ingrasa persoanele cu o activitate scazuta a glandei tiroide, precum si oamenii in varsta in perioada de declin a activitatii glandelor genitale. Cantitatea de hrana consumata depinde de obicei de senzatia de foame. Potolindu-si foamea, omul renunta in mod instinctiv la un exces si aceasta il apara de supraalimentare. Persoanele la care reglarea nervoasa a metabolismului este tulburata, adesea, nu se satura nici atunci cand necesitatile organismului sunt satisfacute chiar printr-un surplus de hrana. In unele cazuri are importanta educatia corecta.
Copiii sunt deprinsi uneori sa manance prea mult de la cea mai frageda varsta si aceasta deprindere ramane pentru toata viata. Pe langa excesul de alimente, la aparitia obezitatii un rol mare il joaca de obicei limitarea miscarilor. Este cunoscut ca orice activitate a muschilor este legata de o crestere insemnata a cheltuielii de energie, de o intensificare a metabolismului. In acest scop este utilizata adesea grasimea depusa ''ca rezerva'' in tesutul subcutanat si intr-o serie de organe. De exemplu, un om primeste zilnic peste hrana sa obisnuita un plus de 230 calorii(mananca mai mult cu 100 g paine sau 6 bucati de zahar), el face insa zilnic o plimbare suplimentara, parcurgand pe jos 5-6 km. In acest caz cu toata alimentatia suplimentara el nu va creste in greutate. Iata de ce printre cei care se misca mult, care depun in mod regulat o munca fizica sau fac gimnastica si sport, se intalnesc rar obezi.
Organismul pare a se apara pe aceasta cale de actiunea vatamatoare a alimentatiei excesive. Acest gen de ''autoaparare'' se manifesta la fiecare persoana in parte intr-o masura diferita, depinzand in buna parte de starea sistemului nervos care regleaza metabolismul si de functionarea glandelor cu secretie interna, care-l influenteaza. De aceea in cazul unui metabolism mai intens o hrana abundenta nu duce la ingrasare, in timp ce oamenii cu metabolismul scazut cresc in greutate chiar daca excesul alimentar nu este prea mare. Deosebit de usor se ingrasa persoanele cu o activitate scazuta a glandei tiroide, precum si oamenii in varsta in perioada de declin a activitatii glandelor genitale. Cantitatea de hrana consumata depinde de obicei de senzatia de foame. Potolindu-si foamea, omul renunta in mod instinctiv la un exces si aceasta il apara de supraalimentare. Persoanele la care reglarea nervoasa a metabolismului este tulburata, adesea, nu se satura nici atunci cand necesitatile organismului sunt satisfacute chiar printr-un surplus de hrana. In unele cazuri are importanta educatia corecta.
Copiii sunt deprinsi uneori sa manance prea mult de la cea mai frageda varsta si aceasta deprindere ramane pentru toata viata. Pe langa excesul de alimente, la aparitia obezitatii un rol mare il joaca de obicei limitarea miscarilor. Este cunoscut ca orice activitate a muschilor este legata de o crestere insemnata a cheltuielii de energie, de o intensificare a metabolismului. In acest scop este utilizata adesea grasimea depusa ''ca rezerva'' in tesutul subcutanat si intr-o serie de organe. De exemplu, un om primeste zilnic peste hrana sa obisnuita un plus de 230 calorii(mananca mai mult cu 100 g paine sau 6 bucati de zahar), el face insa zilnic o plimbare suplimentara, parcurgand pe jos 5-6 km. In acest caz cu toata alimentatia suplimentara el nu va creste in greutate. Iata de ce printre cei care se misca mult, care depun in mod regulat o munca fizica sau fac gimnastica si sport, se intalnesc rar obezi.
Doua cai principale pentru a se prevenii aparitia obezitatii sau pentru inlaturarea ei atunci cand s-a instalat. In primul rand, in caz de tendinta la obezitate trebuie avut grija ca valoarea calorica a hranei sa nu depaseasca necesitatile organismului; pentru inlaturarea obezitatii deja instalate trebuie sa se miscoreze si mai mult valoarea calorica a hranei. In acest fel organismul este silit sa foloseasca grasimea ''de rezerva'' care se gaseste in organism. In al doilea rand, in caz de tendinta la obezitate, persoana respectiva trebuie sa duca o viata mai activa, sa fac cat mai des cu putinta miscari pe jos, sa practice diferite genuri de sport, turism, sa faca zilnic frictiuni reci sau dus. Deosebit de folositor pentru combaterea ingrasarii este inotul. Se recomanda de asemenea munca fizica in aer liber dupa puterile fiecaruia, munca in gradina de zarzavat, in gradina de flori, taiatul lemnelor etc. Alegerea unuia dintre genurile de sport trebuie facuta tinand seama de sfatul medicului.
Exemplu de meniu in obezitate
Masa de dimineata: salata de castraveti, carne fiarta, varza calita, ceai, paine de secara.
Masa de la ora 10: branza de vaci cu iaurt; fructe.
Masa de pranz: salata, supa de legume(o farfurie medie), peste fiert cu legume, mere.
Masa de la ora 5: salata de fructe.
Masa de seara: tocana de legume, branzoaica, suc de macies.
Cu o ora inainte de culcare un pahar de iaurt.
Exemplu de meniu in obezitate
Masa de dimineata: salata de castraveti, carne fiarta, varza calita, ceai, paine de secara.
Masa de la ora 10: branza de vaci cu iaurt; fructe.
Masa de pranz: salata, supa de legume(o farfurie medie), peste fiert cu legume, mere.
Masa de la ora 5: salata de fructe.
Masa de seara: tocana de legume, branzoaica, suc de macies.
Cu o ora inainte de culcare un pahar de iaurt.
Nota: Daca doriti sa faceti un test de aflare a indicelui de masa corporala (a nu se confunda cu un test de aflare a greutatii corporale), folosit la scara internationala sub denumirea de Body mass index (BMI), dati click aici si cautati testul.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu