Rolul sangelui in organism

Sangele, lichidul interstitial si limfa constituie mediul intern al organismului. El are echivalenta unui organ. Sangele reprezinta 8% din greutatea unui individ. Mediul intern trebuie sa asigure o compozitie constanta in glucide, lipide, aminoacizi, saruri minerale, hormoni.

Functiile sangelui

1. Respiratorie - prin transportul de O2 si CO2 mijlocind schimburile gazoase.

2. Nutritiva - prin transport de apa, saruri minerale si molecule organice la celule eliminate prin urina, glande sudoripare a catabolitilor produsi de CO2, ureea, creatina, acid lactic.

3. Rol in termoreglare - muschii si ficatul sunt principalele organe cu rol de producere de caldura. Impiedicarea pierderei de caldura se face prin vasoconstrictie.

4. Rol in apararea organismului prin leucocite si limfocite cu rol in producerea de anticorpi si antitoxine.

Compozitia sangelui

1. Plasma 55%

2. Elemente figurate 45%

1. Plasma - contine H2O 90% , substante solide 10%

saruri amorganice

Ca++ 9-11mg%, P 3-5mg%, Mg++ 2mg%, Fc++ 80-120mg, Cu 20mg, Cation, Amion(Cl, HCO2)

substante organice - azotate si neazotate( lipide 0,5mg% ; glucide 80- 120 mg%)

Azotate - proteice(albumine, globuline, fabrinogen), neproteice(uree 26mg%, acid uric, amoniac, pigmenti pilari).

2. Elemente figurate - se impart in hematii(globule rosii 5 milioane/mm3) si leucocite(globule albe).

Globulele albe se impart la randul lor in mononucleate(limfocite 18-25%, monocite 6-8%)  si polinucleate(neutrofile65%, bazofile0,5-1%, acidofile 1-2%).

Volumul sangelui (volemia) - este de 8% din greutate; 5,6 l la un om de 70 kg.

Sangele prezinta doua aspecte de volum:

- sange circulant

- sange de depozit sau stagnant. Sangele stagnant isi datoreste acest nume structurii sinusoide, capilarelor sangvine, si in acest fel ficatul, splina, pielea devin rezervoare de sange. Golirea rezervoarelor se face in starile ce necesita consum marit de O2, ca efortul fizic, altitudinea. Golirea rezervoarelor se face sub influenta sistemului nervos simpatic si a adrenalinei. Partea circulanta(volumul total) este constanta si necesara cu rol stimulator fiziologic al aparatului cardiovascular(inima).

Modificarile sangelui dupa efortul fizic

Functiile sangelui sunt influentate direct sau indirect de efortul fizic cand se solicita functia de transportor de O2. Ca urmare a efortului au loc modificari in plasma si in elementele figurate. Plasma scade datorita pierderilor de apa prin transpiratie si prin aceasta creste in mod relativ numarul de elemente figurate. Prin scaderea plasmei numarul de hematii este relativ. Leucocitele - se cunosc doua faze - prima in care dupa un efort mare leucocitele pot sa scada iar cea de-a doua faza cand pot sa creasca.

Glicemia - creste in starea de start din cauza adrenalinei si noradrenalinei. In efortul de scurta durata glicemia se mentine in stare normala. In eforturile de lunga durata cade glucoza la 60mg% sub nivelul de 80%. In eforturile de lunga durata este acceptat si recomandata alimentarea pe parcurs.

Acidul lactic - creste la inceputul efortului in primele 15 min; concentratia normala in sange este de 10-20mg%. In efortul prelungit, in lipsa O2, acidul lactic devine toxic impiedicand refacerea ATP-ului si impiedicand efortul.

Potasiul - in unele eforturi creste iar in cele foarte mari scade.

Sodiul si clorul - in eforturile fizice mari se produce hiponatremia si hipocloremia - se treteaza prin tratament preventiv cu saruri minerale.

Postat in categoria: fiziologie