Proteinele

Partea constitutiva cea mai importanta a tuturor celulelor si tesuturilor organismului o constituie proteinele. Ele intra in compozitia fermentilor si  a unor hormoni care joaca un rol important in organism. De asemenea proteinele iau parte la formarea anticorpilor care maresc rezistenta organismului. Proteinele sunt substante organice cu o structura chimica foarte complexa. In intestin, sub influenta sucurilor digestive ele se scindeaza in aminoacizi.
Unii aminoacizi se pot sintetiza(produce) in organismul animalului, altii ca: triptofanul, lizina si metionina, nu se pot sintetiza si se numesc aminoacizi indispensabili. Hrana noastra trebuie sa contina totdeauna aminoacizi indispensabili. Aproape toate proteinele si produsele de origine animala contin aminoacizi indispensabili, iar majoritatea produselor de origine vegetala sunt lipsite de acesti aminoacizi sau ii contin in cantitate foarte mica. Este de dorit ca necesitatile noastre in proteine sa fie acoperite aproximativ pe jumatate de proteinele de origine animala.
Proteinele cele mai valoroase dupa continutul lor in aminoacizi indispensabili sunt considerate cele continute in oua, lapte, branza de vaca, branzeturi, carne, peste.
Dintre produsele de origine vegetala cele mai valoroase proteine se gasesc in cartofi, hrisca, orez, mazare, linte, varza alba, dar totusi cantitatea de proteine din aceste produse este mica. O mare cantitate de proteine superioare care contin aminoacizi indispensabili se gaseste in soia. Proteina nu poate fi inlocuita cu alte substante nutritive, trebuind sa se gaseasca totdeauna in hrana, intr-o anumita cantitate.
Introducerea unor cantitati excesive de proteine in alimentatie(datorata consumului marit de carne), poate avea o influenta nefavorabila asupra sanatatii. In acelasi timp insuficienta de proteine este si mai daunatoare. De aceasta unii oameni de stiinta au acordat multa atentie cantitatii de proteine care trebuie sa fie continuta in alimentatie. Spre deosebire de glucide si lipide(grasimi), proteinele contin azot. Cantitatea principala de azot din hrana revine proteinelor. Dupa scindarea proteinelor in organism azotul pe care il contin se elimina mai ales prin urina sub forma de uree sau alte substante.
Daca prin alimentatie, in organismul omului patrunde o cantitate suficienta de proteine, el se gaseste intr-o stare de echilibru azotat. Aceasta inseamna ca, cantitatea de azot ingerata cu hrana corespunde cantitatii de azot eliminata prin urina si fecale. In cazul unui aport insuficient de proteine prin hrana, echilibrul azotat este deranjat: cantitatea de azot ingerata cu mancarea se dovedeste mica, iar cantitatea eliminata prin urina mare. De unde provine in aceste cazuri surplusul de azot din urina? Organismul isi procura proteinele care-i lipsesc din el insusi. La inceput el consuma rezerva redusa de proteine din ficat(suficienta doar pentru 2-3 zile) iar ulterior organismul incepe sa utilizeze proteinele din muschi si alte organe. Masa totala a muschilor se poate micsora in caz de flamanzire de doua ori si chiar mai mult.
Unii oameni de stiinta au studiat echilibrul azotat la oameni care au primit cantitati relativ reduse de proteine in alimentatie. In experientele lor echilibrul s-a mentinut chiar la adultii care au primit pe zi doar 45 grame de proteine. La adulti, necesarul de proteine oscileaza in functie de caracterul muncii, intre 100-150 pe zi. La copiii pana la 11 ani norma zilnica variaza in functie de varsta intre 25-78 grame, iar la adolescenti(11-18 ani), norma zilnica oscileaza intre 90-110 grame. Daca doriti sa calculati exact necesarul de proteine pe zi, dati click aici si cautati Indicele proteic.

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu

 
Despre noi | Contact | Facebook | Home