Alimentatia si profesiunea

Valoarea cheltuielilor zilnice de energie la diferiti oameni si prin urmare si valoarea calorica a hranei lor variaza mai ales in legatura cu caracterul muncii efectuate de ei. Cercetarile au aratat ca, din acest punct de vedere, profesiunile se pot impartii in patru categorii: profesiuni nelegate de munca fizica, profesiuni legate de munca fizica mecanizata, cele legate de o munca nemecanizata sau partial mecanizata, cele legate de o munca grea nemecanizata.

Valoarea calorica a hranei, recomandata pentru prima categorie de profesiuni, este in medie de 3000 de calorii/zi, pentru categoria a doua este de 3500 de calorii, pentru categoria a treia de 4000 de calorii si pentru a patra de 4500-5000 de calorii.

S-a studiat valoarea cheltuielilor energetice in cazul diferitelor genuri de munci din agricultura, in perioada muncilor agricole de primavara, vara si toamna; s-a observat ca cheltuielile energetice sunt cu atat mai mici, cu cat mai mare este gradul de mecanizare a muncii. Astfel, la cei care coseau cu coasa, cheltuielile energetice zilnice atingeau 7000 de calorii, pe cand la cei care lucrau pe cositoare, abia de 3500 de calorii. In medie, in cazul muncii agricole mecanizate, cheltuielile energetice reprezinta aproximativ 4000 de calorii/zi.

Unii socotesc ca cei care depun o munca intelectuala au nevoie de un regim alimentar oarecum special. Insa aceasta parere nu este fondata. Trebuie doar sa se ia in considerare faptul ca multi dintre cei care depun o munca intelectuala se misca putin, duc un mod de viata sedentar. De aceea, in alimentatia lor trebuie limitata cantitatea de substante care servesc ca surse principale de energie, adica a hidratilor de carbon si grasimilor.

Numeroase cercetari au aratat ca activitatea cerebrala nu determina o crestere insemnata a cheltuielilor energetice si a metabolismului in intreg organismul. De aceea, chiar in perioadele de munca intelectuala intensa, greutatea corpului nu se modifica vizibil.
Creierul omului ca si celelalte organe ale corpului, are nevoie de o alimentatie completa. Se poate spune numai ca in cazul unei munci intelectuale intense creste necesitatea de vitamine si mai ales de vitamina B1, ca si de lecitina, care se gaseste in lapte, oua si in alte cateva produse  (insa in cazul arterosclerozei si la oamenii in varsta, cantitatea de oua din hrana trebuie eliminata).