Mersul si alergarea in atletica usoara

Dintre exercitiile de atletica usoara fac parte mersul (marsul), alergarile, sariturile, aruncarile. Atletica usoara dezvolta rapiditatea, forta si indemanarea miscarilor, intareste sanatatea. 
Mersul este unul dintre cele mai raspandite exercitii fizice. La mers participa multe grupe musculare ale corpului si de aceea el exercita o influenta favorabila asupra activitatii nervoase superioare, asupra circulatiei sanguine, respiratiei si metabolismului. Chiar in cazul mersului lent, cu o viteza de 3 km/ora, metabolismul creste cu 82 %, iar in cazul mersului rapid, cu o viteza de 9 km/ora, metabolismul creste cu 762 %.
Mersul, fuga, patinajul si schiul sunt legate de o alternare ritmica a contractiilor si relaxarii muschilor picioarelor. Acest lucru creeaza conditii favorabile pentru circulatia sangelui in vene si a limfei in vasele limfatice. Intensitatea activitatii musculare in timpul mersului se modifica in functie de distanta parcursa, viteza deplasarii, caracterul drumului(urcusuri, coborasuri) si de greutatea purtata. De aceea la mers se poate doza usor si mari treptat efortul fizic. Mersul "educa" respiratia. Este bine sa se insuseasca asocierea automata a inspiratiei cu 2-3 pasi, iar a expiratiei cu 3-4 pasi.
Oamenii tineri si de varsta mijlocie trebuie sa se exerseze la mersul obisnuit sau cu un pas sportiv si la marsuri de 5-10 km. In mersul obisnuit noi parcurgem 1 km in aproximativ 10 minute. Viteza in marsul sportiv este mai mare, aceeasi distanta fiind parcursa in 5 minute. Viteza creste mai ales pe socoteala frecventei marite a pasilor dar si pe lungimea lor. Mersul formeaza rezistenta necesara pentru alergare.
Mersul zilnic pe orice vreme este deosebit de necesar si util pentru oamenii in varsta. Unui individ in varsta, sanatos, i se poate recomanda o plimbare scurta de dimineata(de 10 pana la 30 de minute) cu un pas destul de rapid. Treptat se pot mari distanta, viteza, energia miscarilor mainilor si lungimea pasului. Afara de aceasta sunt utile si plimbarile lungi, de 1-2 ore, la inceputul serii; ele se fac cu un pas obisnuit, nu cu un pas sportiv.

Plimbarile in aer liber exercita nu numai o actiune de fortificare generala a organismului, ci si o influenta favorabila asupra psihicului, asupra dispozitiei, provocand emotii pozitive, in special in acele cazuri, cand plimbarea se face in gradina, parc sau in afara orasului si cand este legata de contemplarea frumusetilor naturii. Plimbarea mareste activitatea creatoare a gandirii.
Marele filozof francez Jean Jacques Rousseau scria:  

"Mersul imi invioreaza si-mi insufleteste ideile. In repaus aproape nu pot sa gandesc; corpul meu trebuie sa fie in miscare si atunci si mintea mea incepe sa se miste"
Plimbarile de seara la aer curat asigura un somn adanc si reconfortant.
La alergare, timpii cand corpul se reazama pe un picior alterneaza ritmic cu sariturile, cand corpul, neatingand pamantul, zboara parca liber inainte. In timpul alergarii, doua treimi din musculatura corpului participa activ la miscari. Alergarea are o influenta multilaterala asupra organismului si in special o influenta deosebit de puternica asupra inimii, vaselor sanguine si plamanilor.
Dupa o alergare de 100-200 m, pulsul creste in medie pana la 100 de batai/minut, dupa o alergare de 400-1000 m pana la 200-250/minut, dupa o alergare de 5000-10 000 m pana la 180-200/minut. La alergatorii antrenati, pulsul creste mai putin decat la cei neantrenati, iar dupa sfarsitul alergarii revine mai rapid la normal.
Cantitatea de sange pe care inima o expulzeaza in artere intr-un minut creste in timpul alergarii pana la 30-40 l(in repaos este de 3-5 l). Presiunea sanguina creste dupa alergarea a 400-1500 m de la 120 la 185 mm Hg. La persoanele care se antreneaza sistematic prin alergari se dezvolta capacitatea de a respira profund si ritmic, iar capacitatea vitala a plamanilor creste pana la 5000 cm3 si mai mult.
Exercitiile de alergare sunt utile la orice varsta. Oamenii in varsta complet sanatosi se pot ocupa de asemenea cu alergarea, dar numai in loc neted pe distante mici, cu o viteza moderata, care nu pretinde un efort mare, alternand fuga cu mersul. Acestia pot sa inceapa exercitiile de alergare cu o distanta de 200 m si sa mareasca treptat, dar fara sa depaseasca 1 km.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 
Despre noi | Contact | Facebook | Home