In toate organele si celulele are loc permanent distrugerea glucidelor, proteinelor si grasimilor, descompunerea acestor substante fiind legata aproape totdeauna de oxidare. Prin oxidare se fixeaza oxigen si se degajeaza bioxid de carbon. Schimbul acestor gaze intre organism si mediul inconjurator are loc in plamani, prin respiratie. In inspiratie, cand cutia toracica se dilata, aerul este "aspirat" in plamani. La inceput aerul inspirat patrunde in cavitatea nazala, unde se incalzeste, se umezeste si se debaraseaza de praf; de aceea este foarte important sa se respire pe nas si nu pe gura. Apoi aerul trece in nazofaringe si laringe. Continuarea laringelui o constituie traheea, care este un tub cu o lungime de aproximativ 12 cm. De la trahee pleaca doua ramificatii tubulare (bronhiile mari) care merg la ambii plamani. In aceste cai respiratorii se secreta mucus, care retine praful ce patrunde cu aerul. Afara de aceasta, in laringe, trahee si bronhii exista cili vibratili care prin miscarea lor neinterupta contribuie la indepartarea prafului si a altor particule straine. Bronhiile se ramifica in plamani, in canale din ce in ce mai fine, care se termina cu niste vezicule cu pereti subtiri, numite alveole pulmonare. Numarul lor ajunge la cateva milioane. Tocmai in acestea ajunge in cele din urma aerul. Cu fiecare inspiratie, in cazul unei respiratii linistite, in alveolele pulmonare ajung 300-400 ml aer. In cazul intensificarii respiratiei, in plamani patrunde o cantitate de aer de cateva ori mai mare. In plamani, sangele se imbogateste in oxigen. In acelasi timp, bioxidul de carbon din sange trece in aerul din alveolele pulmonare. Pe cand in aerul inspirat exista numai urme de bioxid de carbon (0,03%), in aerul expirat concentratia acestuia este de aproximativ 3,5%. Afara de aceasta, prin plamani se elimina zilnic din organism aproximativ 0,3-0,4 l apa. Aerul expirat este totdeauna bogat in vapori de apa. De aceea in zilele reci se vad in timpul expiratiei rotocoale de aburi in jurul narilor si gurii. Vaporii de apa ajungand din plamani calzi in atmosfera rece se transforma in mici picaturi de apa.
Activitatea plamanilor poate fi mult intensificata
Suprafata totala a alveolelor pulmonare este foarte mare si atinge 150 m2, adica ea este de 100 de ori mai mare decat intreaga suprafata a corpului omenesc. Numarul respiratiilor pe minut oscileaza intre 16 si 20; in acest interval prin plamani trec aproximativ 5-6 l aer, iar in sangele omului ajung sa treaca aproximativ 0,25 l oxigen. Asa stau lucrurile cand ne gasim in repaus, daca de exemplu stam culcati sau stam intr-o pozitie comoda.
In timpul lucrului, frecventa respiratiei si amplitudinea miscarilor cutiei toracice cresc mult si in acest caz prin plamani trec pe minut 20-30 l aer si chiar mai mult. Acest lucru da posibilitatea sa se imbogateasca aportul de oxigen in organism, caci necesarul in oxigen creste mult in timpul muncii intense. Dezvoltarea plamanilor, masura in care se poate mari aportul de oxigen in organism atunci cand este necesar, se apreciaza deobicei prin masurarea capacitatii vitale a plamanului. Asa se numeste cantitatea(volumul) de aer expirata in cursul unei expiratii maxime, dupa o inspiratie cat mai adanca. La barbat, capacitatea vitala a plamanilor este in medie de 3500 cm3; la femeie, ea este ceva mai mica. Aceste cifre pot fi mai scazute la cei care duc un mod de viata sedentar si nu se ocupa cu munca fizica si cu sportul. La sportivii antrenati, ele sunt mult mai ridicate.
Poate fi dirijata respiratia?
In cursul vietii omului, muschii respiratori (diafragmul si muschii intercostali) executa cateva milioane de contractii si totdeauna dupa inspiratie survine expiratia, iar dupa expiratie, inspiratia. Aceasta succesiune precisa a inspiratiei si expiratiei este asigurata de activitatea sistemului nervos. Modificarea frecventei si profunzimii respiratiei in timpul miscarilor si a muncii intense este asigurata in special de sistemul nervos. Toate acestea se petrec de obicei involuntar, fara ca noi sa fim constienti de acest lucru. Dar pana la un anumit grad noi ne putem dirija respiratia si daca dorim putem sa ne dezvoltam aceasta aptitudine. Trebuie sa stim sa ne adaptam ritmul respiratiei la ritmul muncii, de exemplu in timplu mersului fiecare miscare respiratorie trebuie sa se repete ritmic dupa un anumit numar de pasi. In timpul lucrului, vorbitului, cantatului, respiratia trebuie sa aiba de fiecare data alt ritm. De aceea este atat de important sa ne antrenam respiratia. Vedeti aici un exercitiu de respiratie.
Trebuie sa respiram aer curat
De obicei in aer exista praf sau alte impuritati, care patrund in plamani. Este foarte important sa respiram aer curat. Veghind la mentinerea sanatatii publice, igienistii si inginerii elaboreaza diferite metode pentru purificarea aerului atmosferic, mai ales din orase, de fum, praf si substante gazoase straine care ajung in el prin exploatarea incorecta a cuptoarelor din intreprinderile industriale si din alte edificii; de curatenia aerului in locuinta trebuie sa avem grija fiecare dintre noi.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu